România are nevoie de un program de screening pentru cancer mamar, aceasta este concluzia caravanei „Nu am făcut destul”, care a descoperit în sate de trei ori mai multe cazuri de cancer decât arată statisticile.
Săptămâna trecută a fost marcată la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București Ziua Internațională a Supraviețuitorului de Cancer, ocazie cu care a fost lansat ghidul Supraviețuitorului de Cancer ESMO, ediția în limba română.
Rolul screeningului prin tomografie computerizată cu doză mică de radiaţii în scăderea mortalităţii prin cancerul pulmonar a fost dovedit de cel puţin un studiu amplu.
Experimentele făcute recent de oamenii de știință au arătat că microgravitația pare să neutralizeze majoritatea celulelor canceroase.
Nevoile psihosociale ale pacienţilor cu cancer pulmonar sunt adeseori ignorate, aspect cu atât mai delicat cu cât acești bolnavi suferă de cel mai mare distres oncologic dintre toate persoanele cu neoplazii.
Mai puțin de jumătate dintre persoanele afectate de BPOC sunt diagnosticate, arată cel mai recent studiu privind prevalența BPOC în România. Acest lucru se întâmplă deoarece simptomele timpurii ale bolii sunt ușor de confundat cu efectele fumatului excesiv sau ale înaintării în vârstă.
Potrivit unei cercetări noi de la Penn State College of Medicine, persoanele care au cancer sau care au supraviețuit unui cancer au un risc mai mare de a muri de pe urma unui accident vascular cerebral, în comparație cu populația generală. Anumite tipuri de cancer, însă, ar putea să crească și mai mult acest risc.
Produsele ori dispozitivele de inhalare a vaporilor pe gură (așa cum sunt țigările electronice) și substanțele pe care acestea le introduc în organism ar putea să dăuneze sistemului cardiovascular, potrivit unui studiu recent.
Cancerul pulmonar este cel mai mare ucigaș în rândul cancerelor, fiind responsabil pentru 20% din totalul deceselor prin tumori maligne. Cu toate acestea, el nu beneficiază de suficientă atenție, concluzionează raportul The Economist Intelligence Unit, „Breathing in a new era”, prezentat vineri la Bucureşti. Raportul a analizat comparativ politicile privind cancerul pulmonar din 11 state europene. Raportul semnalează clar că România este singura ţară dintre cele 11 analizate care nu are un plan naţional funcţional de cancer.
Un studiu realizat de ISRA Center (membru al Coaliției Votez pentru Sănătate) în luna octombrie 2019, arată că românii care trăiesc în mediul urban cred că sănătatea ar trebui să fie o prioritate pentru Guvern și autorități. Totodată, 86% dintre ei consideră că standardele europene de tratament sunt inaccesibile în România. Finanțarea, investițiile și lipsa unor dotări moderne sunt principalele lipsuri ale sistemului de sănătate, în opinia respondenților.
Cercetătorii de peste hotare vor să dezvolte un test de sânge care ar putea detecta cancerul mamar cu 5 ani înainte ca orice fel de simptome să fie vizibile. Această metodă, potrivit presei străine, ar putea fi mai eficientă din punctul de vedere al costurilor decât mamografiile clasice.
O cercetare nouă sugerează că persoanele care beau multă cafea ar putea avea o compoziție mult mai sănătoasă a florei intestinale.
Decizia de tratament este tot mai mult influenţată de parametrii imunohistochimici, moleculari sau genetici, în încercarea de a individualiza tratamentul și a obţine beneficiul maxim, cu efecte adverse minime.
Cercetătorii din Franța vin cu o nouă propunere în privința rolului pe care îl au vaccinurile împotriva infecției cu rotavirus: ei spun că acestea ar putea fi folosite în tratamentul cancerului.
Un studiu pilot recent conceput pentru a demonstra eficacitatea clinică („proof of concept”) sugerează că un nou medicament ar putea calma simptomele dermatitei atopice după administrarea unei singure doze.
Între lipsa unui program naţional de screening al cancerului mamar și iniţiativele personale care duc la suprainvestigare, femeile din România au nevoie și de echipe medicale cu experienţă în tratarea acestei patologii.
Aproximativ 30 de femei afectate de cancerul la sân se află pe lista de așteptare pentru reconstrucţie mamară după mastectomie, în cadrul subprogramului de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice.
Cristian Viișoreanu, medic chirurg oncolog în Capitală și fondatorul Institutului Sânului, ne-a vorbit pe larg despre tehnica ganglionului-santinelă în cadrul campaniei editoriale iniţiate în luna octombrie.
Continuăm campania editorială dedicată cancerului de sân cu o imagine de ansamblu concisă, nuanţată și comprehensivă a acestei patologii, care beneficiază azi de reușitele medicinei personalizate.
Iradierea ţintită cu doză mare stimulează sistemul imunitar în mod similar vaccinării, conform studiului ORIOLE.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
